ne puteti gasi pe: facebook twitter wordpress youtube picasa
MEDIA ROOM



12.03.2012 | Sectorul cercetarii: cum sta Romania in comparatie cu alte tari?
12.03.2012 | Evaluarile-pilot la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a vor avea loc in intervalul 9-23 Mai
07.03.2012 | A aparut numarul 12 al revistei Stiinta si Tehnica
06.03.2012 | Cat de mari sunt taxele scolare in tarile dezvoltate si cat de facil este accesul studentilor la burse si imprumuturi

 vezi toata lista
 

Evolutia abandonului scolar in ultimii 20 de ani. De ce abandoneaza elevii scoala? [Studiu]

SHARE: tweet this

Potrivit unui studiu publicat recent in Revista Romana de Statistica, in anul scolar 1990/1991, numarul elevilor care au parasit scoala a fost de 152.530, aproape jumatate dintre acestia fiind elevi de liceu. In acelasi timp, rata abandonului scolar in invatamantul preuniversitar a fost de 4,9%, in invatamantul liceal ajungand chiar la 7,3%, ceea ce inseamna ca un licean din 14 a abandonat scola in primul an de dupa Revolutie.

In anul scolar 1991/1992, numarul celor care au abandonat scoala a scazut la aproape 101.000, iar rata abandonului scolar a scazut la 3,9%, detalii in tabelul alaturat, click pe imagine pentru marire. Dupa cum se poate observa, exceptand perioada 1990-1992, numarul elevilor care au parasit sistemul de invatamant a variat usor in jurul valorii de 70.000/an, rata abandonului situandu-se intre 2 si 3%.

Totusi, trebuie sa tinem cont si de faptul ca minimul de 1,8% inregistrat in anul 2000 nu a mai fost atins in ultimii ani, rata abandonului scolar in 2009/2010 fiind de 2,4%, iar numarul elevilor care au parasit scoala ajungand la aproape 60.000.

Mai mult, daca la inceputul perioadei de tranzitie, cu exceptia anului scolar 1992-1993, ponderea cea mai mare a abandonului scolar s-a inregistrat la nivelul invatamantului liceal, incepand cu anul scolar 2001-2002, cele mai multe abandonuri sunt inregistrate in cazul invatamantului primar si gimnazial. Situatia nu a fost deloc favorabila deoarece s-a considerat ca pierderile economice si sociale au fost cu mult mai ridicate in cazul unui abandon la nivelul invatamantului primar si gimnazial, decat in cazul invatamantului liceal.

Iata care au fost principalele cauze care au determinat aparitia si dezvoltarea fenomenului de abandon scolar, asa cum au fost ele identificate de autorii studiului mentionat anterior:

1. Cauze care tin de caracteristicile economice si sociale ale tanarului care paraseste sistemul de invatamant inainte de termen. Trebuie tinut seama de faptul ca fenomenul abandonului scolar a fost de natura sociala, individul fiind cel care ia decizia de a parasi sistemul de invatamant inainte de termen. Dintre cei mai importanti factori din aceasta categorie se precizeaza: (i) mediul economic si social in care traieste tanarul care paraseste scoala; (ii) profilul educational al parintilor - in general, vulnerabilitatea la abandon scolar a fost mai ridicat la tinerii care provin din parinti cu un nivel de educatie mai scazut; (iii) apartenenta tanarului la un anumit grup economico-social sau etnic - rata abandonului scolar a fost mult mai ridicata in randul copiilor din familii de emigranti. Potrivit calculelor efectuate, rata abandonului scolar la nivelul tinerilor din familii de emigranti a fost de 26,4%, in timp ce, pentru tinerii care proveneau din familii native, a fost de numai 13,1%. Abandonul scolar a fost de dimensiune si mai mare la nivelul populatiei de etnie roma. Aceste grupuri au tendinta de a se confrunta cu un sprijin familial mai slab, de a fi supuse unei discriminari in sistemul educational si de a avea un acces mai limitat la oportunitatile de invatare informala si nonformala in afara scolaritatii obligatorii.

2. Cauze care tin de calitatea sistemului educational au avut un rol important in amploarea fenomenului abandonului scolar la nivelul unei colectivitati. Un sistem de educatie modern trebuie sa implementeze acele instrumente si metode de predare care sa sprijine un tanar aflat in dificultate de a se adapta la cerintele procesului de invatare. S-a demonstrat prin metode cantitative urmatoarele: (i) reducerea numarului de elevi pe un cadru didactic poate fi un factor important in prevenirea si reducerea abandonului scolar; (ii) dimensiunea cheltuielilor cu educatia in PIB a reprezentat un factor important al calitatii procesului de invatamant. Reducerea ponderii cheltuielilor cu educatia in PIB sub o anumita cota determina o reducere a calitatii procesului de invatamant si, implicit, pentru cresterea riscului de aparitie a fenomenului abandonului social la  nivelul unei colectivitati de elevi vulnerabile la abandon scolar.

3. Cauze ce tin de dezvoltarea economica si sociala a unei regiuni de dezvoltare sau judet: in general, in judetele sau localitatile in care rata somajului a fost mai ridicata s-a intalnit si o rata a abandonului scolar mai ridicata. De asemenea, rata  abandonului este ridicata si in judetele in care procesul de dezindustrializare a fost mai accentuat, situatia fiind aceeasi in cazul judetelor cu un nivel scazut de dezvoltare (masurat prin PIB/locuitor).

05.02.2012

Numar de vizualizari: 9763