ne puteti gasi pe: facebook twitter wordpress youtube picasa
MEDIA ROOM



12.03.2012 | Sectorul cercetarii: cum sta Romania in comparatie cu alte tari?
12.03.2012 | Evaluarile-pilot la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a vor avea loc in intervalul 9-23 Mai
07.03.2012 | A aparut numarul 12 al revistei Stiinta si Tehnica
06.03.2012 | Cat de mari sunt taxele scolare in tarile dezvoltate si cat de facil este accesul studentilor la burse si imprumuturi

 vezi toata lista
 

UBB: noua Lege a Educatiei Nationale va determina scaderea drastica a numarului doctoranzilor

SHARE: tweet this

Universitatea Babes-Bolyai a publicat in aceasta saptamana un document in care analizeaza impactul noii Legi a Educatiei Nationale asupra invatamantului doctoral. Reproducem mai jos comunicatul de presa.

Conform Hotararii nr. 567/2005 a Guvernului Romaniei privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de doctorat, existau doua forme de organizare a studiilor de doctorat: cu frecventa si fara frecventa. Din Tabelul 1 reiese ca, in medie, intr-un an universitar din perioada 2005-2011, 63,28% dintre doctoranzii inmatriculati la Universitatea Babes-Bolyai isi faceau studiile la fara frecventa. In cazul doctoranzilor din Romania aceasta medie a fost 62,84%, iar in cazul doctoranzilor din alte tari 64,80%.

In viitor nu va mai exista posibilitatea de a se efectua studii de doctorat la fara frecventa, caci art. 140 alin. (4) din LEN prevede: „Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la forma de invatamant cu frecventa”. Prin aceasta prevedere se impiedica accesul la studiile universitare de doctorat a tuturor acelor persoane incadrate in munca, care nu doresc sa renunte la locul de munca pe perioada studiilor de doctorat, dar care sunt dornice sa-si aprofundeze pregatirea profesionala, dorinta de multe ori impusa chiar de locul de munca. Primul dintre cele 10 Principii de la Salzburg subliniaza ca „doctoral training must increasingly meet the needs of an employment market that is wider than academia”. Aplicandu-se art. 140 alin. (4) din LEN, se incalca flagrant aceasta recomandare.

Oameni cu experienta in economia reala, care sunt capabili sa faca cercetari aplicative serioase si care, de multe ori, dispun de echipe de sprijin, nu vor mai fi admisi la studiile de doctorat, iar echipe mixte de cercetare, formate din doctoranzi, cadre didactice universitare si practicieni, se vor putea realiza in domeniul stiintelor naturii, al stiintelor ingineresti, al stiintelor economice sau al artelor mult mai greu. In afara de aceasta, interesul cetatenilor straini pentru studii de doctorat in Romania  (al caror numar a cunoscut in perioada 2000-2011 la Universitatea Babes-Bolyai un minim de 50 de doctoranzi in 2006/2007 si un maxim de 154 de doctoranzi in 2010/2011) va scadea considerabil, ceea ce, cu siguranta, va incanta universitatile din strainatate.

Analizand procentajul doctoranzilor inmatriculati in perioada 2005-2011 la Universitatea Babes-Bolyai la forma fara frecventa (Tabelul 1), ajungem la concluzia ca, incepand cu anul universitar 2011/2012, numarul total al doctoranzilor va scadea anual la Universitatea Babes-Bolyai din cauza disparitiei doctoranzilor de la fara frecventa, ajungand pana la urma la un numar care (cu aproximatie) va fi cu 50% mai mic decat cel actual.

Pierderea brusca a conducatorilor de doctorat cu cea mai mare experienta didactica si de cercetare

Cauza acestui efect o constituie art. 289 alin. (4) din LEN care prevede: „Cadrele didactice si de cercetare care conduc doctorate se pensioneaza la implinirea varstei de 65 ani si:
a) pot conduce doctoratele in desfaturare la data pensionarii pana la implinirea varstei de 70 de ani;
b) dupa implinirea varstei de 65 de ani, pot conduce noi studenti-doctoranzi numai in regim de cotutela impreuna cu un cadru didactic si de cercetare care nu implineste varsta de pensionare pe toata durata desfasurarii doctoratului respectiv.”

Adresa nr. 30662/04.03.2011 a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (Directia Generala Invatamant Superior, Echivalarea si Recunoasterea Studiilor si Diplomelor) completeaza articolul de mai sus cu urmatoarea precizare: „Conducatorii de doctorat care implinesc varsta legala de pensionare de 65 de ani si se pensioneaza pot incepe conducerea unor noi doctoranzi, la propunerea scolii doctorale si cu aprobarea Senatului universitatii, pana la implinirea varstei de 70 de ani, prin efectele art. 289, al. (4) al Legii 1/2011, Legea Educatiei Nationale”. Totodata, aceasta adresa mai specifica ca toti conducatorii de doctorat care, la data intrarii in vigoare a LEN, conduceau doctoranzi, „pot continua, de drept, conducerea respectivilor doctoranzi pana la lichidare”.

In baza criteriilor de performanta profesionala si a situatiei financiare, Senatul Universitatii Babes-Bolyai poate decide (conform art. 289 alin. (3) din LEN) continuarea activitatii unui cadru didactic sau de cercetare dupa pensionare, in baza unui contract pe perioada determinata de un an, cu posibilitatea de prelungire anuala conform Cartei Universitatii Babes-Bolyai, fara limita de varsta. Cadrul didactic respectiv va fi remunerat corespunzator activitatii desfasurate, in regim de plata cu ora.

In momentul de fata, Universitatea Babes-Bolyai are, in total, 293 conducatori de doctorat. Repartitia acestora, dupa domenii de doctorat si varste, este data in Tabelul 2, unde cu v s-a notat varsta in ani a unui conducator de doctorat la 3 octombrie 2011. Din sinteza prezentata dupa Tabelul 2 deducem ca Universitatea Babes-Bolyai are 160 conducatori de doctorat cu varsta < 65 ani, 54 conducatori de doctorat cu varsta 65 ani ≤ v < 70 ani si 79 conducatori de doctorat cu varsta v ≥ 70 ani. Asadar, la concursul de admitere la doctorat din toamna 2011, cel mult 214 conducatori de doctorat vor putea primi noi doctoranzi, dintre care 54 numai in regim de cotutela.

Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (art. 129 alin. (2)) a permis Universitatii Babes-Bolyai sa mentina, cu acordul consiliilor facultatilor si cu aprobarea Senatului Universitatii, ca titulari in functia didactica, pe profesorii universitari care au dovedit competenta profesionala deosebita, chiar daca au implinit varsta de pensionare. Aceasta posibilitate a fost deosebit de benefica in ultimii doi ani, deoarece in aceasta perioada Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului nu a mai aprobat scoaterea la concurs de posturi didactice.

La inceputul anului universitar 2011/2012, toti cei 133 conducatori de doctorat din Universitatea Babes-Bolyai, care au implinit varsta de 65 de ani, vor fi pensionati in conformitate cu LEN, o situatie pe care Universitatea Babes-Bolyai nu a putut s-o prevada. Pentru acesti profesori, care detin calificarea academica cea mai inalta, care, timp de peste 40 de ani, si-au pus intreaga capacitate in slujba invatamantului superior din Romania si care in prezent indruma 876 de doctoranzi (adica 30% dintre doctoranzii Universitatii Babes-Bolyai), posibilitatea de a-si continua activitatea doar in regim de plata cu ora constituie, fara indoiala, o profunda umilire. In schimb, toate cadrele didactice care au fost alese sau numite in institutiile publice ale statului sau desfasoara activitati specifice functiei publice in ministere ori in alte organe de specialitate ale statului, pot desfasura si pe mai departe activitati didactice aferente unei norme didactice (art. 288 alin. (5)).

Excluderea institutiilor organizatoare de studii universitare de doctorat din procesul acordarii calitatii de conducator de doctorat

Conform Hotararii nr. 567/2005 a Guvernului Romaniei, conducatorii de doctorat au fost numiti prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, la propunerea institutiei organizatoare de studii uninversitare de doctorat (denumita in continuare IOSUD), cu avizul Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (denumit in continuare CNATDCU), acest aviz acordandu-se pe baza evaluarii activitatii didactice si de cercetare, de relevanta nationala sau internationala. Puteau deveni conducatori de doctorat doar profesorii universitari si cercetatorii stiintifici gradul I.

Dupa LEN, orice persoana care a obtinut atestatul de abilitare, avand cel putin functia de lector/sef de lucrari, respectiv de cercetator stiintific gradul III, si care are un contract de munca cu IOSUD, poate fi conducator de doctorat la acel IOSUD (a se vedea art. 166, alin. (1) si (3)). Acordarea atestatului de abilitare este propusa de CNATDCU in baza sustinerii publice a unei teze de abilitare in fata unei comisii de specialitate numite de CNATDCU si este aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului (a se vedea art. 300, alin. (1) si (5)).

Asadar, spre deosebire de practica europeana, in Romania institutiile de invatamant superior nu vor mai juca niciun rol in procesul acordarii calitatii de conducator de doctorat. Verificarea atenta a capacitatilor si performantelor didactice si de cercetare a viitorilor conducatori de doctorat de la Universitatea Babes-Bolyai, care s-a facut pana in prezent la nivelul catedrelor, facultatilor, Institutului de Studii Doctorale si al Senatului Universitatii Babes-Bolyai, inainte ca solicitarea calitatii de conducator de doctorat sa fie transmisa la CNATDCU, este eliminata. Decizia referitoare la cine poate fi conducator de doctorat la Universitatea Babes-Bolyai este luata de o institutie nationala, CNATDCU, deci de un organism consultativ al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, a carui structura, componenta si regulament sunt stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Dar totusi raspunderea pentru activitatea conducatorilor de doctorat ii va reveni Universitatii, caci, asa cum precizeaza alin. (1) al art. 192 din LEN, „asigurarea calitatii invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare este o obligatie a institutiei de invatamant superior”.

Rezolvarea unor probleme stringente generate de LEN este pasata institutiilor organizatoare de studii universitare de doctorat

Conform Hotararii nr. 567/2005 a Guvernului Romaniei, numarul maxim de doctoranzi inscrisi simultan la un conducator de doctorat a fost 15. Prin LEN acest numar este redus la 8 (a se vedea art. 167 alin. (2)). In adresa nr. 30662/04.02.2011 a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului se precizeaza ca acest numar trebuie atins la toti conducatorii de doctorat pana la inceputul anului universitar 2013-2014, iar masurile necesare pentru realizarea acestui obiectiv trebuie luate de conducerile universitatilor si ale scolilor doctorale.

Situatia din Universitatea Babes-Bolyai dovedeste ca durata perioadei prevazute pentru tranzitia de la 15 la 8 doctoranzi este mult prea scurta. Ea poate fi respectata doar daca se iau masuri care vor afecta calitatea studiilor ale actualilor doctoranzi si concursurile de admitere la doctorat din urmatorii doi ani, intrucat:
a) actualii doctoranzi ai Universitatii Babes-Bolyai au contracte de studii care trebuie respectate si nu li se poate impune acestor doctoranzi sa-si finalizeze studiile pana la inceputul anului universitar 2013-2014;
b) conform art. 159 alin. (5) din LEN, studiile de doctorat pot fi intrerupte,  ceea ce conduce la prelungirea acestora cu perioadele cumulate ale intreruperilor;
c) conform art. 159 alin. (3) din LEN, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungita cu 1-2 ani;
d) Universitatea Babes-Bolyai trebuie sa repartizeze urgent doctoranzii ai caror conducatori de doctorat au fost obligati prin LEN sa se pensioneze si care nu sunt dispusi sa-si continue activitatea in noile conditii stabilite de LEN, ceea ce duce la cresterea numarului de doctoranzi indrumati de conducatorii de doctorat ramasi.

Asadar, in baza noilor reglementari referitoare la studiile universitare de doctorat, Universitatea Babes-Bolyai este, pe de o parte, obligata sa reduca, la foarte multi conducatori de doctorat, actualul numar de doctoranzi (pana la inceputul anului universitar 2013/2014), iar, pe de alta parte, nevoita sa mareasca acest numar la multi conducatori de doctorat (incepand cu anul universitar 2011/2012). Totodata ea trebuie sa respecte o serie de principii, cum sunt: principiul egalitatii de sanse (art. 3 din LEN), principiul asigurarii calitatii, principiul echitatii, principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si ale personalului academic (art. 118 alin. (1) din LEN). Interzicand, la concursurile de admitere la doctorat din anii 2011, 2012 si 2013, admiterea de noi doctoranzi de catre anumiti conducatori de doctorat sau chiar la anumite domenii de doctorat, Universitatea Babes-Bolyai ar incalca flagrant aceste principii.

Este posibil ca LEN sa fi prevazut noul procedeu de acordare a calitatii de conducator de doctorat prin abilitare, pe care l-am mentionat deja, tocmai pentru a se compensa prin acesta atat pierderea conducatorilor experimentati de doctorat care au implinit 65 de ani, cat si a se satisface nevoia de mai multi conducatori de doctorat cauzata de reducerea numarului maxim de doctoranzi per conducator de doctorat. Intrucat din acest procedeu sunt excluse institutiile organizatoare de studii de doctorat, adica acele institutii care sunt direct interesate de adevarata calitate a noilor conducatori de doctorat, exista marele risc ca in regim de urgenta, metoda folosita cu predilectie in tara noastra, lectori/sefi de lucrari sau conferentiari, respectiv cercetatori stiintifici gradul III sau II, sa devina conducatori de doctorat fara sa satisfaca acele criterii bine gandite, pe care le-a respectat, pana in prezent, institutia unde vor activa in calitate de conducatori de doctorat.

Concluzii

Recomandarile Salzburg II subliniaza, pe de o parte, ca „doctoral education is highly individual and by definition original”, iar, pe de alta parte, ca „doctoral education must be developed by autonomous and accountable institutions taking responsibility to cultivate the research mindset. Institutions need flexible regulation to create special structures and instruments and continue advancing European doctoral education.”

LEN impiedica universitatile din Romania sa aplice aceste recomandari europene in dezvoltarea studiilor universitare de doctorat, impunandu-le un cadru obligatoriu rigid, in care rolul decidentilor principali este atribuit Guvernului si Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Noile masuri colective din domeniul doctoratului (desfiintarea doctoratului la forma fara frecventa, pensionarea obligatorie a conducatorilor de doctorat la 65 de ani, incetarea activitatii de conducere a doctoratelor la 70 de ani, limitarea numarului de doctoranzi la 8), care nu tin seama de situatia concreta din institutiile de invatamant superior, sunt ingradiri care vor avea urmari negative imediate.

Din moment ce in Romania, de ani de zile, CNATDCU verifica calitatea oricarei teze de doctorat inainte de a se acorda, de catre ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, titlul de doctor autorului acesteia si evalueaza periodic activitatea tuturor conducatorilor de doctorat, nu putem intelege necesitatea acestor masuri discriminatorii. In schimb, alte probleme ridicate de mult de catre institutiile de invatamant din tara tot nu sunt clarificate. De exemplu, lipsesc prevederi privind realizarea practica a studiilor universitare de doctorat organizate in cotutela de un conducator de doctorat din Romania si un conducator dintr-o alta tara, desi deja la intalnirea de la Berlin (2003) a ministrilor responsabili pentru invatamantul superior din tarile europene participante la Procesul Bologna s-a subliniat ca institutiile organizatoare de studii universitare de doctorat au sarcina „to increase their cooperation in doctoral studies and training of young researchers”. De ani de zile asteptam ca Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului sa conceapa un model de diploma de doctor care sa permita inscrierea pe ea a ambelor institutii participante la cotutela precum si a ambilor conducatori de doctorat.

Probleme majore legate de LEN au fost evidentiate si in cadrul intrunirii Consiliului National al Rectorilor, care a avut loc la 28 ianuarie 2011 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi. Intregind concluziile analizei noastre, care s-a concentrat doar asupra ciclului studiilor universitare de doctorat din Universitatea Babes-Bolyai, cu punctul de vedere exprimat in Rezolutia adoptata de Consiliul National al Rectorilor, consideram ca solicitarea ca LEN sa fie abrogata sau cel putin modificata, tinandu-se seama de criticile care i s-au adus, este intru totul justificata.

Prof. univ. dr. Rudolf Gräf, Prorector resposabil cu studiile de doctorat
Prof. univ. dr. Wolfgang Breckner, Director al Institutului de Studii Doctorale

22.03.2011

Numar de vizualizari: 5257