ne puteti gasi pe: facebook twitter wordpress youtube picasa
APARITII IN PRESA
 

ARHIVA:   
Romania are nevoie de tinerii performanti
Autor: Mihai-Cristian Stirbu, cariereonline.ro
23.08.2010

Companiile din Romania au inteles cat de important este sa-i atraga si sa ii pastreze pe viitorii lideri. Adica pe acei tineri cu rezultate remarcabile care in prezent aleg (sau sunt nevoiti) sa-si continue studiile in afara tarii.

Din toamna, Adrian Gainar va merge la Universitatea din York, Marea Britanie, unde va urma un MRes (Master by Research) in Functional Genomics. El va fi unul dintre miile de tineri care merg la studii in Occident. Daca privim in istorie, ne dam seama ca modelul dateaza de secole si ca el a ridicat nivelul de cultura al tarii, dand nastere unor „varfuri”.

Bursier al programelor „Inventeaza-ti Viitorul” si „Orizonturi Deschise” (Fundatia Dinu Patriciu), Adrian pleaca la Universitatea din York pentru ca domeniul in care vrea sa se specializeze – biochimia – nu este destul de interesant aici. Viitorul masterand si-ar dori sa se acorde o atentie mai mare cercetarii si dezvoltarii in tara intrucat, comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana, noi ne situam pe ultimele locuri la acest capitol: „Este bine ca oamenii sa inteleaga ca fara proiecte inovatoare si munca asidua in cercetare nu se pot gasi solutiile cele mai bune”.

Gina Adam, bursier GE Foundation, este primul roman care a obtinut premiul International Fullbright Science and Technology. Cu sprijin financiar din partea guvernului american, va incepe studiile de masterat/doctorat in Inginerie Electrica la Universitatea din California, Santa Barbara, in luna septembrie a acestui an. Ea incurajeza orice student roman sa incerce sa profite de studiile intr-o tara straina. Printre avantajele unui program de studii intr-o alta tara, ea enumera o anumita maturitate si toleranta culturala, un contact apropiat cu alte mentalitati, experienta si, poate, chiar un transfer de know-how intre acea tara si Romania.

A studia intr-o tara straina nu aduce beneficii doar studentului, ci si familiei acestuia, liceului sau universitatii din Romania de la care provine si societatii romanesti, in general. Pe Adrian Gainar, Romania il dezamageste cu „existenta nepotismului si a coruptiei in domeniul educatiei si de pe piata muncii”.

Isi aminteste situatii in care a pierdut pentru ca cineva a fost promovat in calitate de ruda apropiata sau de prieten bun al celui de care depindea decizia finala (si se refera aici la competitii). Spera sa se ia masuri mai puternice in Romania impotriva coruptiei. „In sistemul educational, de la cel primar pana la cel universitar, ar trebui sa existe o permisivitate mai larga a schimbului de idei dintre elev si profesor sau student si profesor”.

Gina Adam observa insa ca s-au imbunatatit multe in Romania in ultimii 20 de ani. „Am crescut odata cu tara si cred ca evenimentele pozitive importante din istoria recenta a Romaniei mi-au influentat foarte mult viata”. Prin urmare, considera ca ar trebui sa ne concentram mai mult, atat individual, cat si la nivel de societate, pe incurajarea ideilor pozitive, a entuziasmului si a abordarii de tipul „se poate”. „Trebuie sa invatam sa spunem mai des Sincere felicitari si sa ne bucuram pentru oamenii care au realizat ceea ce si-au dorit”.

Modul nostru actual de a gandi, orientat exclusiv pe obtinerea unor castiguri imediate sau pe rezolvarea problemelor pe termen scurt, se poate observa atat la nivelul fiecarui individ, cat si la nivelul tarii. De exemplu, cati tineri isi planifica propria cariera?” - Gina Adam, bursier GE Foundation

Dupa incheierea studiilor, cei doi bursieri promit sa revina in tara pentru a acoperi unele lipsuri pe care le resimt in prezent. „Dupa ce voi termina doctoratul in nano-electronica din SUA, doresc sa lucrez in mediul academic, sa ma implic in schimbarea pozitiva a sistemului de educatie din Romania”, afirma Gina.

In cele doua universitati la care a studiat pana acum, a intalnit profesori care i-au devenit mentori si modele de viata: „Mi-au aratat ca poti foarte bine sa fii un cercetator si un profesor exceptional, chiar daca birocratia si mentalitatile sunt obstacole importante. Romania imi ofera un mediu propice pentru a-mi incepe cariera, in primul rand fiindca aici sunt multe lucruri de imbunatatit si in al doilea rand pentru ca exista o mare nevoie de tineri calificati si dornici sa se implice”.

Potentialul de schimbare a tarii

Gina Adam si Adrian Gainar ar putea avea ceva in comun cu Octavian Radu, fondatorul RTC Holding. In ’87, Radu era unul dintre tinerii care paraseau Romania pentru un maine mai bun, iar acum e parte din mediul economic romanesc. La randul sau, acesta a remarcat exemplul oferit de Hagi care a plecat din tara acum 20 de ani, ca fotbalist, dar s-a intors ca investitor in hotelarie... Dupa parerea lui, e firesc ca fiecare tanar sa-si urmeze cea mai buna cale de dezvoltare personala, chiar daca aceasta este de multe ori in alta parte. Considera ca tinerii reprezinta un mare potential de schimbare a Romaniei in viitor, daca se vor intoarce.

Omul de afaceri nu crede in „schimbari radicale, de azi pe maine”, ci in schimbari treptate, cu efecte de lunga durata. Ca sa ne fie bine, trebuie sa creasca nivelul de competenta si responsabilitate a cetatenilor romani, poate si prin educarea lor in strainatate. De aceea, incheie prin a declara: „Eu ma bucur pentru tinerii romani care isi gasesc o viata mai buna, indiferent unde!”.

Deziluzii

Tinerii care parasesc Romania isi motiveaza, de obicei, decizia prin absenta oportunitatilor de afirmare si dau vina pe inertia sistemului care continua sa promoveze alte valori decat ale lor, pe nivelul de trai scazut, pe balcanism (cu toate tarele socio-culturale caracteristice Orientului).

Tincuta Baltag, Directorul Fundatiei Dinu Patriciu, crede ca dezamagire sau deziluzie este cuvantul care descrie cel mai bine situatia. „Cei care aleg sa plece nu o fac pur si simplu pentru ca viata este grea in Romania, ci pentru ca si-au pierdut speranta ca maine va putea fi mai bine”.

Care sunt cauzele acestui pesimism? Pe scurt, Tincuta Baltag crede ca dezamagirea tine de leadership – sau mai bine zis de absenta acestuia. Nu avem lideri de calitate, iar tinerilor care ar putea prelua astfel de pozitii le este blocat accesul. Pe de alta parte, in opinia ei, generatia 18-25 de ani este supusa la foarte multe presiuni. Exista presiunea parintilor care isi proiecteaza asupra copiilor propriile vise neimplinite. Exista presiunea colegilor si a prietenilor si cea a Internetului si a televiziunii care promoveaza modele de succes facil. A observat ca tinerii nu mai au rabdare, ca vor ca totul sa se intample repede, ca vor succes imediat si garantii certe.

In acest context, decizia de a pleca vine ca o solutie pentru a avea acces rapid la o viata confortabila intr-o societate mai evoluata si la un nivel de trai mai ridicat. „De multe ori insa, ei se confrunta cu o realitate destul de dura: nu exista retete universal valabile de succes, iar acolo unde vor merge vor trebui sa munceasca poate de doua ori mai mult decat acasa pentru a avea acces la joburi decente”.

Sunt tineri care se adapteaza usor la alte culturi, sunt altii care nu se adapteaza cu adevarat niciodata – experientele sunt relative si foarte personale. Pe de alta parte, directorul fundatiei este absolut convins ca gustul succesului este mai dulce acasa, iar satisfactia de a avea realizari si impliniri este mult mai puternica intr-un sistem in evolutie asa cum este al nostru.  

Potrivit Tincutei Baltag, tinerii au nevoie de o tara unde legile nu sunt aberante, se aplica si se aplica tuturor in mod egal.

O tara unde nu este acceptabil sa dai sau sa iei mita, o tara unde singurul criteriu de promovare este meritul, o tara unde politicienii nu dau pungi cu alimente contra voturi.

O tara cu un sistem educational care sa ii favorizeze nu doar pe cei 5% care reusesc sa asimileze cantitatile enorme de informatie, ci si pe restul de 95% care inregistreaza performante medii.

Unde dreptul la educatie pentru toti copiii, indiferent de etnie sau situatie materiala, sa fie un fapt, nu o declaratie fara substanta. O tara cu medicamente in spitale, o tara cu autostrazi. Pe scurt, o tara care sa nu fie in Europa doar cu numele.

Articolul integral poate fi citit aici